joi, 6 octombrie 2011

Nu stiu cum sa-ti explic ca sunt sufletele noastre. Iti spun doar atat. Gandeste-te la o masa pe care sunt asezate creioane colorate. Unul albastru, altul rosu, unul maricel verde, altul mai mic maro. Asa sunt si sufletele noastre, intr-o zi pot fi suparate ori pline de iubire, in alta zi pot fi pline de speranta sau ranite.
Gandeste-te la melodiile tale preferate. Azi sufletul meu  este "Yellow" de la Coldplay, maine poate fi "Someone like you" de la Adele. 
Poate sufletul are in fata un labirint de cuvinte, de incercari pe care doar cineva le poate trece si poate ajunge cu adevarat in sufletul tau...
Poate cineva are un suflet atat de bland incat vei stii doar privindu-l. 
Poate sufletele sunt intortocheate, poate sufletele sunt locurile unde visele ajung in cele din urma, implinite sau nu. Poate sufletul meu esti tu. Poate ce simt pentru tine sau ce simte el pentru ea ne ocupa sufletele.
Sufletul meu e puternic. E indestructibil. Si totusi, tu reusesti cateodata sa-l ranesti.
Nu stiu daca exista sufletele murdare, sau doar oameni murdari care nu au grija de sufletele lor. 
Si cateodata, apar oameni blanzi si curati care au grija si de sufletul tau. Poate chiar involuntar. Ei doar te iubesc. Uneori stii, alteori nu, dar orice forma de iubire are grija de sufletul tau..
Altadata, iti incredintezi sufletul persoanei iubite. Si, ca intr-un basm, acea persoana te iubeste la randul ei si sunteti sufletele pereche. Cateodata ma intreb daca atunci cand mergem grabiti  nu incercam doar sa ne cautam sufletul pereche.
Spune-i unui suflet drag ce simti pentru el. Nu e nevoie de cuvinte. Sufletul tau comunica cu sufletul unui animal fara cuvinte. Si atunci...cand putem folosi cuvinte de ce oare ne e mai greu sa exprimam sentimentele pe care le avem pentru o alta persoana?
Sufletele sunt indecise. Pentru ca nu pot fi distruse niciodata, dar totusi sunt atat de fragile...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu