Traiti prea repede si prea putin. Nu aveti timp sa va bucurati de nimic pentru ca voi sunteti ocupati, aveti o groaza de probleme pe cap si multe tigari de fumat. Sunteti murdari de scrum si de griji. Aveti impresia ca traiti intr-o lume nebuna si rea, dar astia sunteti voi si va inraiti pe zi ce trece. Va ganditi ca toti va iau, toti va mint, toti va cer da' nu va mai dau nimic in schimb, pentru ca toti va doresc raul. Si toti ganditi asa si parca va impuneti unul altuia gandirea asta. E un fel de virus, cred. Eu stau si ma gandesc daca v-ati gandit vreunu' cum sa faceti sa fie bine. Da' la voi bine inseamna bani. Corect? Nu-i corect, parca sunteti nebuni! Si sunteti anonimi. Pentru ca asa v-ati nascut si asa vreti sa ramaneti, sa fiti papusile lor, sa credeti in valorile/ideile/principiile lor care se rezuma la bani. Sunteti ratati. Voi ati ratat, dar lasati-ne pe noi sa mai incercam o data, e sansa noastra. Eu n-am de gand sa fur. Am zis! Nu vreau sa fiu ca voi. Asta a fost calea voastra si implicit nu va fi si calea pe care aleg eu sa merg. Nu-mi pasa daca o sa reusesc sau nu, macar sa reuseasca cineva care gandeste ca mine, ca sa curete lumea asta de tot scrumu' si mizeria voastra. Cineva pentru care banii nu sunt un scop, ci doar unul din multe alte miijloace.

Sunteti ca un cos mare de gunoi pentru ca numai gunoaie stiti sa promovati. Si eu m-am saturat sa traiesc printre voi, sa vad zilnic cat de prefacuti, mincinosi si tristi sunteti. Pentru ca nu asa ati vrut sa fie asa si totusi v-ati lasat prinsi in jocul lor. Putere si bani. Pai astea doua cer si o gandire curata, corectitudine si inteligenta. Ceea ce voua va lipseste cu desavarsire.

Voi nu ati reusit, dar poate noi vom reusi. Dar sunteti atat de frustrati ca timpul vostru a trecut si ca ati dat gres incat ne acuzati pe noi ca suntem prosti, needucati si nu avem talent. Si daca suntem asa, din cauza cui oare? Dar nu suntem. Nu suntem si n-o sa fim niciodata ce ati fost voi in tinerete. Am vazut de prea multe ori cum ati facut prea multe greseli. Noi suntem curati.

Iti spui ca nu-ti mai pasa, iti spui ca mereu esti singur intr-o gara si ti-e imposibil sa te ridici la timp ca sa prinzi trenu', ca el trece mereu pe langa tine, dar tu nici nu-ti dai seama, fiindca stai mereu asezat pe peron, gandindu-te la tot ce ti se intampla, la tot ce iti face rau, la tot ce-a fost..

In timpul in care tu te gandeai, ia-ta-l ca a trecut din nou. Te ridici repede, dar iti cad visele din buzunar si se sparg de sine.. te pui jos si incepi sa plangi, dar simti ca n-are rost, asa ca te lasi pe spate si te uiti la peronu' asta nenorocit care e viata ta. Te ridici si incepi sa te plimbi de colo colo agitat si iti promiti ca de data asta nu-l mai pierzi! Dar stai asa.. opreste-te putin, de ce esti aici de fapt? De ce te simti atat de rau? Si daca tu vrei sa pleci, de ce nu poti pleca odata? De ce mereu lasi trenul sa treaca pe langa tine, preferand sa-ti amintesti?

Nu trenul e de vina, nu peronul asta "nenorocit". Tu esti singurul vinovat... pentru ca nu iti dai seama, sau nu vrei sa-ti dai seama ca nu asta e trenul de care ai tu nevoie, nu asta e peronul pe care trebuia tu sa fii.. ca esti undeva unde chiar nu vrei sa fii si de unde nu vrei sa pleci inainte, dar ti-e frica sa te intorci inapoi. Mai bine aduna-ti visele de pe jos si lipeste-le, caci frica le-a spart.

Hai, gandeste-te la o secunda. Pe bune. Ce poti sa faci cu o secunda? Da' ce nu poti...De exemplu, eu cu o secunda fac minute, cu minute fac ore si cu ore fac zile. Toti vreti timp infinit, da' eu vreau o secunda... ca din infinit nu pot sa fac o secunda, pentru ca infinitul nu se termina niciodata, nu e limitat...si daca eu vreau sa ma intorc inapoi la o secunda in care am zambit? O secunda de-aia mica, de nici n-o bagi tu-n seama... da' una in care eu am fost fericita. Nu ma crezi? Iti demonstrez.

Intr-o secunda ma gandesc sa te cert ca nu ma crezi... si apoi sa te imbratisez ca sa te impac. Daca imi trebuie mai mult timp sa ma gandesc la toate astea mai pun inca o secunda si se fac doua, vezi ce simplu e?

Pana si ideea de secunda mi-a venit in cap intr-o secunda. Intr-o secunda poti sa mori sau sa traiesti. Si de ce sa iti pasa mai mult de secunda in care mori? De ce sa nu-ti pese de aia in care traiesti, ca poti sa mai zambesti o data, sau poti sa mai plangi o data. Si de ce crezi ca lacrimile sunt ceva rau? Pai uite, pe mine una ma ajuta. Nu-mi pasa ca nu le meriti tu/el/ea/voi/ei/ele, dar le merit eu. Sunt ale mele. Si ce mai fac eu intr-o secunda? Respir. Si daca respir, traiesc. Si daca traiesc, zic cer. Si daca zic cer, zic albastru.. si daca zic albastru, zic mare...daca zic mare, zic rasarit...si daca zic rasarit, zic apus...daca zic apus, zic plaja, daca zic plaja, zic si chitara... daca zic chitara, zic ei, daca zic ei, zic prieteni...daca zic prieteni, zic fericire. Culmea, uite cum de la o secunda pot eu sa fiu fericita. Exact ce-ti ziceam mai devreme.

Acum ma crezi? Incearca ceva mai simplu, daca nu ma crezi... intr-o secunda poti sa zici ea. Ai zis? Bine. Acum mai negi ca poti sa fii fericit intr-o secunda?

Nu-mi pasa ce ziceti voi, eu stiu mai bine. Puteti toate sa ziceti ca e asa si pe dincolo. Puteti sa ziceti de bine, puteti sa ziceti chestii rele.. nu-mi pasa, nu intelegeti? Sunt nebuna, da, sunt nebuna, puteti sa ziceti toate la fel. Si nu, nu merg cu voi in niciun bar de cacat in care toate aratati la fel, in care toate faceti acelasi lucru, in care toate vorbiti acelasi tampenii. Si voi, ca fetele.. nu? Nu, n-am innebunit, n-o iau razna... sunt mai normala ca voi toate la un loc. Nu, nu vreau shopping, nu vreau mall.. eu vreau la mare, intelegeti? Mai stiti ce e aia "mare"? Nu e numai locu` ala in care voi toate purtati sutiene cu bureti mari, nu e numai locu' ala unde incercati sa agatati si voi pe cineva, sa va scoata la un suc, sa aibe masina si mai stiu eu ce. Nu frate, eu vreau la mare, adevarata mare.. sa fie plaja goala, si sa dispareti toate, sa dispara si "baietii vostri", sa va duceti naibii toti si sa fie doar el. Uite asa, ca asa vreau eu. Da, ma, da-ti vina pe ce prindeti ... "ia uite fata ce a facut un baiat din asta", "fata, esti proasta?" ... fata, zau sunteti toate proaste! Ma doare capu', m-ati innebunit, va urasc, nu mai vreau sa va vad, vreau sa dispareti si voi si orasu' asta si toata lumea, vreau la mare, vreau sa fiu eu, el si marea, vreau pe plaja, vreau sa fie cativa pescarusi, din aia natangi care tipa in departare ca nu-si gasesc fericirea, vreau sa ma lovesc de toate valurile si sa simt ca-mi explodeaza inima de fericire, de nou, de bucurie cand se urca soarele pe cer. Si voi.. sa fiti invizibile, sa traiti pe alta planeta, sa faceti ce vreti, numai sa nu mai stiu eu de voi...

Si el? Cum e el? Pe el il iubesc, iubesc totu' la el, pentru ca e imprevizibil, pentru ca e genu' ala de prost pufos cu care as merge pana'n China sa ne luam vata pe bat! Si culmea e ca nu e prost deloc, pricepeti? Pai.. m-as trezi si dimineata pentru el, sa ne bem cafeaua, chiar daca eu nu beau cafea. Dimineata, intelegeti ce zic eu acum? Si uite, as face toate chestiile dragute cu el, nu stiu frate ce m-a apucat..ca e dulce asa, si pare diferit... si zice ce trebuie fara sa ma gandesc inainte ca asta as fi vrut sa zica.. si cand o da in bara iti vine sa-l  pupi, nu alta. Nu pot sa explic in cuvinte, e el... e pentru mine si eu sunt pentru el. Si chiar daca nu e acum, o sa fie candva, ca eu sunt defecta si inca cred in tampenia asta si nu-mi trece cu unghii false si umpic de sala, ca sa vezi..

Take care of her, love her as no one could ever love her more, help her to rise up when she falls down, close her eyes and help her dream, change her tears into a smile, hold her hand while she is painting love on the clouds. Don't try to change her, don't try to judge her, one day you will understand everything, don't try to understand her, just take care of her. I know sometimes she can be so childish...but you must do anything for her, because once she loves you..she will do anything for you too.

There are too many roads to choose from, there are too many choices to be made... and that's why sometimes we find out that we walked the wrong way, because we took a wrong decision, who seemed to be perfect, but it wasn't.

Sometimes we find the strength to continue, thinking that we will come to an end and everything's gonna be alright, but sometimes we don't have the power to stay strong so we go back to the beginning and we choose another road.

But we all are afraid to choose another road because we risk to lose what we've already got, even it's bad or good for us. We are afraid of "new". But if we don't choose for us because we are scared, others will. And this means that we will lose even more, because we are the only ones who know or hope to find what's best for ourselves.

Life is for living. And living it's not about thinking what life is.

It's always the same, isn't it? I mean.. when we get something really nice, like life, we start wondering what should we do with it. So..if you have a life, then LIVE it. It's the only thing we certainly know about life. Life is supposed to be lived by someone. But don't try to live somebody's else life, it doesn't make sense and you won't succed. It's all about your life... and you should know that every life is made from good things, but bad ones too.

I am tired of people who don't have their own life, tired of people who try to ruin others life.