Trebuie sa intelegi ca asa este adolescenta. Atunci cand crezi ca problemele s-au terminat, apar altele noi. Si trebuie sa te aduni, sa lasi frica la o parte si sa incerci sa le rezolvi. Si lacrimile apar fara sa vrei, sunt necontrolate si uneori simti ca mai bine te-ai lasa in voia lor. 

Si astepti un inceput, dar parca nu mai vine. Astepti pe cineva, ai impresia ca esti "defecta" pentru ca inca mai speri ca undeva e o persoana a carei poveste se va impleti cu a ta si firul ce le leaga n-are sa le mai separe niciodata. 

Totul lasa o amprenta puternica pe sufletul tau. Iti e frica sa simti durerea, dar parca nu esti tocmai tu persoana care sa renunte, care sa se lase batuta. Nu, nu vei fi tu copila care s-a predat in fata adolescentei. 

Stiu ca te lupti cu toata lumea, stiu ca incerci sa te controlezi din greu, sa accepti parerile celorlalti, sa le accepti defectele. Mai stiu si ca nu ti-e usor, ca iti reprosezi multe lucruri si ca uneori esti stangace in ceea ce faci. Dar nu lasa circumstantele sa te influenteze, nu te transforma in persoana pesimista care cauta finalul  inainte ca totul sa fi inceput. 

Nu-ti rata viata, nu lasa viciile sa te domine, fii curajoasa si nu lasa sansele sa treaca pe langa tine.

Nu lasa pe nimeni sa te impedice sa visezi, dar nu visa prea departe, uneori realitatea e ea insasi un vis. 

Si te rog...nu fugi de durere, nu-ti fie frica sa plangi, sa suferi, sa risti. Cand plangi parca esti mai umana decat toti oamenii din jurul tau. 

Si de azi sunt bine. De azi nu-mi mai pasa, nu mai bag in seama, nu ma mai supar. De azi evit, uit, nu-mi mai amintesc.

De azi astept, gandes optimist, de azi nu mai am nevoie de ei, de "prieteni". De azi nu ii mai aud. Nu stiu cum se face, dar nu mai aud ce spun. De azi nu mai ascult minciuni.

De azi sunt copil, de azi fac inimioare cu Teo pe zapada, de azi ma arunca Andrei in zapada. De azi nu ne mai certam, de azi scriu versuri de la Vama Veche pe caietul de fizica, de azi ma las de Pepsi(incerc).

De azi numar zilele pana cand va fi vara. De azi o sa-i dau in fiecare zi de mancare catelusului din curtea scolii, de azi nu mai injur, de azi zambesc.

De azi am uitat de toti si de toate, de azi i-am sters pe toti. De azi o iau de la 0, de azi incepe totul.

De azi am 17 ani, de azi ma gandesc ce-o sa fac la 18, de azi am noroc, de azi sunt cuminte...

De maine poti sa ma cunosti si tu. De maine poti sa ma inveti sa te iubesc.

Si nu stiu ce o sa iasa, nu stiu cum o sa fie, nu iti promit nimic. 

Nu stiu, poate ca totul o sa fie mai bine de maine. :)

Imi pare rau daca ai crezut ca timpul inseamna uitare. Imi pare rau ca privirile mele s-au incurcat cu ale tale. 

Imi pare rau ca nu am stiut sa iti spun si cand sa-ti spun. Imi pare rau ca mi-a fost frica. 

Imi pare rau pentru oameni. Imi pare rau ca traiesc repede, ca nu se mai implica, ca simt mai putin. Imi pare rau ca si lor le e frica sa simta cu adevarat.

Uneori ma indragostesc din priviri si imi pare rau ca nu pot sa-mi adun curajul.

Imi pare rau ca nu pot sa ma concentrez, ca nu pot sa fac nimic cum trebuie, ca tragi de mine si ma intrebi ce am. Imi pare rau ca vrei sa-ti explic prin cuvinte ce se intampla cu mine, dar pur si simplu nu pot, nu gasesc cuvintele, am obosit...

Imi pare rau ca nu stiu ce parte esti tu din mine. Sau daca e bine sa fii ceva din mine, tu, cum cred eu ca esti. Poate esti altfel. Si cel mai rau imi pare de faptul ca nu mai stiu ce parte sunt eu din mine.

Uneori ma gandesc ca as face orice sa fie bine. Dar nu depinde doar de mine. Alteori vreau doar sa fiu bine si sa nu-mi pese.

Vreau sa sparg cana de cafea de pe birou. Vreau sa apuc cearsafurile si sa le arunc pe fereastra. Vreau sa ma asez pe pat si patul sa se transforme in nisip. Vreau ca dulapul din fata mea sa se transforme in mare si cand deschid usile valurile sa se reverse si sa se sparga usor de patul meu...

Da, mi-e dor de mare si orasul ma sufoca. Ma sufoca oamenii, strazile ma strang si fumul nu ma lasa sa respir. E totul prea murdar, suflete patate de prea multe pacate.

Vreau sa simt soarele pe piele, vreau sa ma spele marea de toate amintirile neplacute, vreau sa dansez pe plaja pana la apus.

Mi-e dor de caldura unei nopti de august, mi-e dor de linistea noptilor la malul marii, mi-e dor de noptile de betie si cantece pe plaja, mi-e dor de tot ce a fost si ce va urma, mi-e dor de vara...

Ma trezesc noaptea si ma cuprinde nebunia de moment. As lasa totul acum, totul, as pleca in pijamale la mare. Mi-as lua prietenii cu mine si nu ne-am mai opri din dansat.

Hai sa zambim toti, sa facem lumea mai buna...

Mi-e dor de senzatia pe care o simt in stomac cand ajung la mare.

Mi-e dor de felul in care marea ma face sa zambesc involuntar.

Mi-e dor de terasele pline, mi-e dor sa merg desculta...

Have you ever noticed how chocolate, new clothes, new shoes, nice make up always make women happy? 

(well, they perfectly work for me).

Anyway, can anyone show me one woman who doesn't like at least one of the things above? I don't think you really can!

But here are some other little nice things which make me happy: 

a kiss on the forehead (coming from a guy, obviously)

a hug from a friend (or two, or three, or hundreds)
my friends (they are so beautiful)

danciiiiiiiing ♥ (should i mention that i truly heart street dance?)

holding my pillow in my arms right before i fall asleep

sun, sunrise, sunset 

party, party, party

dnb
my fav songs 

skittles

good tv shows 

boys who know to dance

tanned boys

blonde tanned boys

sleeping 

waking up to drink some juice and noticing that the sun is rising

the sun on my skin

the seaaa (and I so miss it!)

being childish

sometimes being wild

being nuts especially

kissing a girl's lips from time to time (a girl's lips are more sugary than a boy's one...well, to be honest, it depends on the boy)

reading good books

drinking hot chocolate and cappucino

eating ice cream (yummy!)

that moment when a guy i fancy has his head on my legs and i run my fingers through his hair 

that moment when a guy plays with my hair

neck kisses

running my fingers on a hot guy's smooth skin

summer!!!!!!!!!!!!!!!! 

summer nights and summer mornings

those moments when i don't intend but i just get drunk with old friends

british boys

british boys
british boys
british accent 

british boys with british accent 

photos of me and my friends

laughing at old photos of me and my friends

eating so much chocolate that i almost throw up

running on a field (you should try it, it's lovely)

english (is really awesome)

when someone bites me

white and red roses

buying t shirts with different cute writings on them

making and eating pancakes

reading vogue, cosmopolitan, elle 

those moments when I realize God is awesome 

fridays

being in love

laughing till my tummy aches 

spending hours talking about pointless things

those moments when i realize mum is cool 

being a girl and complaining about it from time to time
wearing shirts and converse
pepsi
being a teenager
reading anne rice's books about vampires
long conversations at night
writing
streets at night
dogs
anddd...

... ♥  muffins!!!!!!!!

and the list goes on ...

I truly appreciate when people try to cheer you up after you broke up with your girlfriend/boyfriend, but there's one part i hate about it. The "plenty of fish in the sea" cliche. I mean, do people really think telling you that you were together with someone who wasn't good enough for you will make you feel better? No way. I find it very annoying. What is more, I don't understand why every time when you break up with someone all of your friends find so many bad parts of him/her. Can't we just get used to the idea that it didn't work? It doesn't mean that every person who you broke up with it's bad, stupid, ugly etc, it only means that it wasn't the right person for you, the person which suits your character, your heart. 

What happens when you feel that between you and your ex is something worth fixing and all the people around you tell you that you're way better than him/her and you just give up? You might lose someone who really cares about you and someone you could have been very happy with. 

So.. what I'm trying to say it's that every time when something like that happens you should only follow your heart and you shouldn't regret your choice whether it turns out for the best or for the worse because you did your best to make things work.
Indeed, there are some cases when you are totally blind and you are going to make a bad decision, but this is the moment when friends should really interfeer, because they shouldn't judge your ex, they are supposed to help you figure out what's best to do and to support you. 

This one is for those girls who see him every day and they try to smile, but die a little more inside, for the girls who know nothing kills you, but everything makes you stronger, for the girls who fight with themselves and want to become strong independent women, for the girls who have so many weak moments but they don't ever back down, for the girls who try to build a wall around their heart, but sometimes they build it with cracked stones, for the girls who are not secure enough but they don't show this to the world, for the girls who take risks, for the girls who look deeper than clothes and belongings, for the girls who know how to wear high heels, but coverse too, for the girls who know naturalness is beauty, for the girls who are learning to dance in the rain, for the girls who cried at least once when they were in love...

This is for the girls who failed so many times but they continued to try and finally they made it. 

This is for us and for the amazing women we will become one day. ♥

Fuck all the bitches. I'm done with all the feelings. Let's party. Hard.

Asfalt nenorocit. Eu mi-as dori sa pasesc pe nisip acum.

Cum sa explici propriei persoane ca ceva ce a dorit atat de mult n-o sa se intample niciodata? Cum sa-ti explici ca poate e vina ta sau poate ca nu, ca n-are rost sa cauti motive pentru ca asta nu schimba nimic?. Cum sa-ti explici toate astea cand nimeni nu te ajuta si cand sufletul tau a ramas la mare si nu se mai intoarce inapoi?

Care e realitatea de fapt? Realitatea mea, a ta, a lui? Daca eu vad ceva diferit de ceilalti si ceilalti vad ceva diferit de mine si doar felul in care ne exprimam e acelasi? Daca verdele pe care il vad eu e de fapt rozul pe care il vede el? Asta ar explica multe.

Azi am inteles ca de fapt iubirea se naste in noi. Noi ne dorim sa iubim si apoi apare cineva care umple golul. Pentru ca atunci cand il vezi pe acel cineva stii ca pe el ai vrea sa-l iubesti, sa-l strangi in brate, sa ai grija de el, sa nu il certi, sa ai grija sa fie mereu fericit...

Uneori crezi ca tu nu stii sa iubesti, pentru ca nu te-a invatat nimeni, dar iubesti fara sa stii...Si doare.

Si zi de zi toate se amesteca, te obosesc sentimentele. Si recurgi la zambete false...Azi unul, maine altul, pana cand devii dependent.

Nu stiu daca exista prietenie adevarata sau doar momente. Nu exista fericire totala, dar tocmai asta e farmecul. Poate asa e si cu prietenia. Tot ce stiu e ca momentele in care prietenii tai te fac sa razi pana cand plangi la propriu sunt perfecte. 

Nu sunt in masura sa te judec si nici macar nu mai pot sa te inteleg. Daca as spune ca da, as minti si acum vreau doar sa fiu sincera cu tine.

M-am saturat sa imi fie frica sa spun ce simt. Se amesteca ganduri cu sentimente si eu nu mai pot sa le descurc. Si uite asa mai trece o zi in care zambesc fortat si ma oblig sa merg inainte. Si tot astept ceva, dar nici eu nu mai stiu ce..

Totul trece, stiu asta. Dar tot nu m-am lamurit cum te controlezi pe moment. Poate nici nu trebuie... Ai observat vreodata ce bine e dupa ce plangi? E mai usor sa lasi lacrimile sa iti cada pe obraji, e mai usor sa tremuri necontrolat. M-as urca intr-un tren, vara tarziu, sa tot merg si sa nu mai ajung la destinatie. Si sa plang usurel pentru tot ce s-a intamplat si ce-o sa se mai intample. Dar stiu ca astea nu-s probleme, ca sunt doar momentele in care un adolescent isi pierde controlul si ca intr-o zi va trebui sa ma maturizez.

Mi-e dor de o noapte de august, mi-e dor de muzica si cum ne pulseaza prin vene. Mi-e dor de cineva care sa-mi faca inima sa bata din ce in ce mai repede.

Stii cum e cand incerci sa formulezi o propozitie in care sa ingramadesti toate sentimentele, sperantele si visele tale? Dar intotdeauna parca se gaseste cineva sa te intrerupa sau nu te poti exprima pentru ca tu gandesti cu inima. Si toata lumea te cearta pentru ca esti o persoana sentimentala si nu rationala.

O mare de oameni te priveste si isi imagineaza tot felul de lucruri despre tine, si e ciudat ca dintre atatia oameni nimeni nu stie ce simti tu cu adevarat. E ciudat cum, cateodata, suntem atat de singuri.

De ce vrei garantii pentru fericire? Fericire ... ce argument logic e asta? Nimic ce tine de fericire nu e logic. Nu exista premise, si mai ales, nu exista concluzii clare. 

Mi-e dor...sincer? Nici eu nu mai stiu de ce. Si toate astea nu-s decat franturi de oboseala, de stres, de nerabdare, de adolescenta.